Teme de reflecție
Competenţa matematică şi disciplinele şcolare
În ceea ce urmează, vom oferi câteva exemple referitoare la modul în care matematica se regăseşte în alte discipline şcolare.
· La chimie:
deşi în programele școlare apare rar, rezolvarea de exerciţii şi probleme care
implică calcul matematic sau metode matematice este foarte frecventă.
·
La
biologie, gimnaziu, competenţele
matematice apar implicit sau explicit (utilizarea
resurselor adecvate, utilizarea limbajului matematic
sau prin atitudinile: respect pentru adevăr şi perseverenţă).
· Elemente ale competenţei cheie matematică apar la fizică
atât explicit (de exemplu, să reprezinte
grafic unele mărimi fizice sau variaţii ale acestora, să utilizeze metodele
învăţate de înregistrare a datelor
determinate experimental), cât şi implicit (apar cu frecvenţă mai mare, la compararea unor mărimi, a unor interacţiuni, a unor parametri
ai unor mărimi fizice, la reprezentarea grafică
a variaţiei unor mărimi tabelare
sau obţinute experimental, la măsurări şi la
rezolvare de probleme prin aplicaţii, la utilizarea unor raţionamente
matematice sau a unor formule).
· Disciplinele
tehnice în învăţământul primar şi gimnazial
înregistrează apariţii rare ale componentelor competenţei matematice. Tehnologiile pentru liceu, TIC şi Informatică, au apariţii atît explicite, cât şi implicite (de exemplu, orice algoritm
construit de elevi implică, pe lângă cunoaşterea unor instrucţiuni specifice, aplicarea şi chiar realizarea unor generalizări, pornind de la un număr mic de situaţii analizate,
folosind operaţii şi instrumente matematice).
· Disciplina desen,
gimnaziu: competenţele matematice apar implicit în activităţile de învăţare (la exerciţiile de identificare a formelor de
obiecte, a formelor geometrice, a formelor plastice) şi explicit, la executarea unor construcţii grafice
(exemple: racordări de drepte şi cercuri, împărţirea cercului în părţi egale).
· La geografie,
există referiri substanţiale la competenţe generale şi specifice
corespunzătoare domeniului competenţe de bază în matematică şi ştiinţe.
De exemplu, în învăţământul primar, există o referire (un obiectiv cadru) la orientarea în spaţiul apropiat
şi îndepărtat, prin perceperea
unor planuri, schiţe şi hărţi la
scări diferite, iar activităţile de
învăţare sugerate se referă la
măsurarea unor distanţe şi la utilizarea scalelor (numite şi scări
de proporţie). Similar, la gimnaziu, la utilizarea suporturilor grafice şi cartografice, avem implicit
activităţi specifice matematicii care presupun explorarea spaţială a realităţii, utilizarea coordonatelor geografice, măsurarea unor distanţe pe hartă şi
operaţii numerice minimale. În ciclul liceal inferior există competenţa generală referitoare la relaţionarea elementelor şi a fenomenelor
din realitate cu reprezentările lor cartografice, grafice
sau modele. Sugestiile metodologice fac referiri
consistente la raportarea elementelor învăţate pe un suport grafic sau cartografic (la acest nivel se operează
cu diagrame şi reprezentări grafice clasice).
Temă de reflecţie
Completaţi textul
de mai sus cu un exemplu provenit
din disciplina şcolară
pe care o predaţi accesând forumul.
Competenţa digitală, ca nucleu al curriculum-ului şcolar
Prin natura sa, competenţa digitală este interdisciplinară şi totodată
transdisciplinară, oferind posibilităţi de concretizare a tuturor disciplinelor şcolare. Ea reprezintă un model metodologic pentru ansamblul disciplinelor şcolare, precum şi pentru domenii foarte largi ale practicii
sociale.
Competenţa digitală constituie totodată o
parte a competenţei de învăţare permanentă şi o dimensiune metodologică evidentă a curriculum-ului şcolar în ansamblul
său.
Temă de reflecţie
Analizaţi următoarea idee: „Competenţa digitală
poate reprezenta un nucleu al curriculumului şcolar”; construiți argumente (pro şi contra) accesând forumul.